Cei care economisesc şi caută randamente mai bune decât cele oferite de depozitele bancare au la dispoziţie fondurile mutuale cu investiţii diversificate sau de acţiuni, care au mers foarte bine anul acesta sau chiar metalele preţioase

0
761
depozite bancare

Dobânzile aferente de­po­zitelor, obliga­ţi­u­nilor sau titlurilor de stat au o evoluţie ciclică, depinzând de mai mulţi indicatori economici, precum inflaţia sau creşterea/scăderea PIB. În anii de după criza din 2008, băncile centrale au încercat să combată deflaţia şi să susţină revenirea economiilor prin dobânzi foarte mici, care s-au regăsit până la urmă şi la noi. Această evoluţie se vede şi în randamentele oferite de obligaţiuni sau depozite bancare, instrumente care sunt folosite masiv de fondurile mutuale cu risc investiţional scăzut.

În prezent, inflaţia vine în urma creşterilor economice înregistrate de statele care au reuşit să iasă din criză şi se apropie de ţinta anuală de 2%, considerată perfectă pentru economie. Desigur, dobânzile nu îşi vor reveni la fel de rapid, dar programele de „quantitative easing“ (relaxare cantitativă) se apropie de final. Chiar dacă evoluţia este lentă, trendul este evident. Direcţia de creştere a dobânzilor este perfectă pentru cei care caută economisirea în condiţii foarte scăzute de risc.

În primele două luni, fondurile mutuale monetare au adus randamente între 0% şi 0,18%, în timp ce câştigul anualizat se situează între 0,7% şi 0,95%. Fondurile cu investiţii în obligaţiuni sunt ceva mai profitabile, dar nu cu mult. Câş­tigul acestora în primele două luni ale anului sunt între 0,2% şi 0,38%, iar randamentul anualizat creşte între 1,06% şi 2,04%. Totuşi, în vederea unei creşteri lente a dobânzilor este greu de crezut că randamantele acestor fonduri se vor îm­bunătăţi semnificativ în acest an.

Cine caută câştiguri mai bune, poate apela la fondurile mixte, cu investiţii diversificate şi la cele cu investiţii în acţiuni listate la bursă. Acestea au mers mult mai bine, pe fondul revenirii pieţei de capital în ultimele luni ale anului trecut şi pe cel al creşterii substanţiale de anul acesta, cel puţin până acum. Astfel, fondurile mixte au reuşit câştiguri între 0,4% şi 8,8% în primele două luni ale anului, iar fondurile de acţiuni au randamente între 7,8% şi 11,4% în aceeaşi perioadă.

Cine are timp pentru a urmări zilnic evoluţia acţiunilor listate la Bursa de Valori Bucureşti poate investi direct în aceste instrumente. Indicele BET, care urmăreşte evoluţia celor mai mari şi mai lichide zece companii listate, are o creştere de 12% în acest an, iar printre societăţi se găsesc şi aprecieri mult mai mari, cum este exemplul Nuclearelectrica, cu o creştere de 32%.

Pe fond de apreciere se află şi metalele preţioase. Aurul, unul dintre cele mai căutate instrumente de refugiu în perioadă de turbulenţă politică sau economică, nu a mai depăşit 1.400 de dolari pe uncie de la începutul lui 2013, chiar dacă s-a apropiat anul trecut, când a urcat până la 1.366 dolari. Anul acesta este considerat favolrabil şi pentru investiţiile în aur, în condiţiile în care ne confruntăm cu incertitudini globale, dar şi pe fondul unei reveniri a cererii pentru aur în India, unul dintre cei mai mari consumatori din lume. De la începutul anului şi până acum, uncia de aur a crescut de la 1.172 dolari până la 1.250 de dolari în februarie, pentru ca în martie să coboare la 1.204 dolari.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ